Soiurile.
În cultura se gasesc 23 soiuri de
tutun, care se grupeaza în mai multe categorii, dupa marimea frunzelor si aroma
fumului:
tutunul de tip oriental (soiul
Molovata), tutunul de tip semioriental
(soiul Ghimpati), tutunul de tip Virginia (soiul Virginia 180), tutunul de mare consum (ca de pilda soiurile Ialomita si Banat)
(soiul Ghimpati), tutunul de tip Virginia (soiul Virginia 180), tutunul de mare consum (ca de pilda soiurile Ialomita si Banat)
Tipurile de tutun cultivate în
România: a-Oriental (Djebel); b-
Oriental (Molovata); c-Semioriental Ghimpati; d-Virginia; e-Burley; f-de
mare consum (Banat).
Oriental (Molovata); c-Semioriental Ghimpati; d-Virginia; e-Burley; f-de
mare consum (Banat).
Se mai pot mentiona si alte soiuri
în functie de tipul lor:
- oriental (O): Djebel 123 si
Molovata 94, care dau tutunul de cea mai buna calitate pe solurile
nisipo-lutoase însorite din Oltenia, Dobrogea si estul Moldovei; se produc
tigari fine si havane;
- semioriental (SO): Ghimpati 55,
Ghimpati 69, pe solurile mijlocii
din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei; tutunul este de buna calitate;
din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei; tutunul este de buna calitate;
- Virginia (V): Virginia 196,
Virginia 207, pe solurile profunde,
permeabile si cu fertilitate scazuta sin sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures; produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pentru pipa;
permeabile si cu fertilitate scazuta sin sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures; produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pentru pipa;
- Burley (B): Burley 114, Burley
194, Tenesse 86, pe soluri lutoase,
fertile în centrul si nord-vestul Transilvaniei; produc tutun de calitate medie pentru tigari;
fertile în centrul si nord-vestul Transilvaniei; produc tutun de calitate medie pentru tigari;
- mare consum (MC): Banat 13, Banat
95, Baragan 132, pe solurile
lutoase, fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Câmpia Baraganului; tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara
lutoase, fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Câmpia Baraganului; tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara
Pregatirea terenului cere o mare
atentie în aplicarea
verigilor agrotehnice ce pot influenteaza în bine sau în rau calitatea
frunzelor de tutun si a produsului final.
verigilor agrotehnice ce pot influenteaza în bine sau în rau calitatea
frunzelor de tutun si a produsului final.
Fertilizarea solului se efectueaza
în doze diferentiate în functie de
cerintele tipului de tutun si aprovizionarea solului în elemente nutritive.
cerintele tipului de tutun si aprovizionarea solului în elemente nutritive.
Studiile si cercetarile întreprinse
recomanda îngrasarea cu gunoi de grajd semifermentat, cam 30-40 t/ha la tutunul
Burley si MC, încorporat odata cu aratura de baza. Se aplica în functie de soi
si fertilitatea terenului.
Erbicidarea se face preemergent,
înainte de plantare, cu Dual, pe sol
uscat, la 3-5 cm adâncime. Se mai recomanda Benefex, Meclaron si
Diizocab, încorporate cu combinatorul cu 5-7 zile înainte de plantare.
uscat, la 3-5 cm adâncime. Se mai recomanda Benefex, Meclaron si
Diizocab, încorporate cu combinatorul cu 5-7 zile înainte de plantare.
Lucrarile solului încep cu o aratura
de 25-30 cm executata pâna în 15
august dupa premergatoarele timpurii si pâna la 15 noiembrie dupa
premergatoarele târzii. Terenul se niveleaza în primavara cu grapa cu discuri + grapa cu colti. Înainte de plantare, terenul se mobilizeaza superficial cu grapa cu discuri sau cu combinatorul si se încorporeaza azotul si potasiul.
august dupa premergatoarele timpurii si pâna la 15 noiembrie dupa
premergatoarele târzii. Terenul se niveleaza în primavara cu grapa cu discuri + grapa cu colti. Înainte de plantare, terenul se mobilizeaza superficial cu grapa cu discuri sau cu combinatorul si se încorporeaza azotul si potasiul.
Producerea rasadului. Este singura
planta agricola la care
se planteaza plante tinere, cu 2-6 frunze (rasad), ceea ce aduce unele complicatii în tehnica culturii. La producerea rasadului se au în vedere urmatoarele actiuni si lucrari:
se planteaza plante tinere, cu 2-6 frunze (rasad), ceea ce aduce unele complicatii în tehnica culturii. La producerea rasadului se au în vedere urmatoarele actiuni si lucrari:
Alegerea constructiilor speciale,
care se folosesc si în legumicultura, de tipul: adaposturi joase din material
pe teren încalzit dau neîncalzit,rasadnite calde sau semicalde (încalzite cu
balegar sau prin conducte cu apa calda), sau acoperite cu sticla sau cu plastic
(încalzite cu conducte cu apa calda sau cu sobite) sau neîncalzite (solarii):
- pregatirea amestecului nutritiv
din doua parti pamânt de telina, doua parti mranita si o parte nisip;
- dezinfectia pamântului nutritiv cu
pesticide specifice: Dazomet,
Bassamid sau cu formalina 50%;
Bassamid sau cu formalina 50%;
- dezinfectia semintelor cu
Criptodin;
- asezarea pamântului în rasadnita
sau sera, într-un strat de 15 cm,
nivelarea lui si marcarea rândurilor pentru semanat;
nivelarea lui si marcarea rândurilor pentru semanat;
- semanatul are loc în perioada 25
februarie – 10 martie în rasadnitele
si serele încalzite si în perioada 10-20 martie în rasadnitele si serele
semicalde, cu câte 0,25-0,3 g/m2 seminte;
si serele încalzite si în perioada 10-20 martie în rasadnitele si serele
semicalde, cu câte 0,25-0,3 g/m2 seminte;
- îngrijirea rasadurilor prin
lucrari de aerisire, udari periodice,
controlul temperaturilor, plivitul buruienilor, fertilizari 1-2, combaterea
bolilor si a coropisnitelor, controlul rasaririi plantutelor.
controlul temperaturilor, plivitul buruienilor, fertilizari 1-2, combaterea
bolilor si a coropisnitelor, controlul rasaririi plantutelor.
Dupa 45-50 zile se obtine un rasad
viguros, cu 4-6 frunze si înaltimea
de vreo 10-12 cm, bine înradacinat, liber de boli si daunatori
de vreo 10-12 cm, bine înradacinat, liber de boli si daunatori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu